”Pădure, verde pădure” este un cântec folcloric de o filozofie arhaică ce demonstrează clar că strămoșii noștri au avut o conexiune aparte cu natura. Cântecul se regăsește pe albumul Fata cu cobza – Folclor.
Oamenii comunicau cu copacii, florile, păsările și tot ce îi înconjura. La fel se poate înțelege și din versurile acestui cântec, prin care fata roagă pădurea să nu o pârască la lume că a fost cu badea și s-au iubit pe ascuns. Audiție plăcută!
Pădure verde pădure
Pădure, verde pădure
Să nu mă mai spui la nimeni
C-am vărat o vară-n tine
Cu bădița lângă mine
Poa-să spuie și pământul
Că el mi-a fost așternutul
Poa-să spuie și iarba
Că ea mi-o fost pernuța
Poa-să spuie și frunza
Că ea mi-o ținut umbra
Poa-să spuie și crenguța
Că ea mi-o ținut hăinuța
Foto de Alexandru Moisei
Dacă-ți place ceea ce fac, susține-mă!
Proiecte atât de plăcute şi fotografiile foarte frumoase,încântător şi plină de farmec!
Merci 🙂