,,Nunta la români,, în Villafranca de Verona

La 3 martie curent, am fost invitată la Villafranca de Verona, de către Preotul Mihail Ursachi și doamna preoteasă Viorica, care slujesc la Parohia Ortodoxă Română Villafranca, la un eveniment caritabil sub formă de petrecere de nuntă, prin care s-a colectat ajutor financiar pentru Catapeteasma (iconostas) bisericii.

Cu această familie preotească mă cunosc de mai bine de 10 ani, încă de la Cahul, pe atunci slujeau la Catedrala frumosului oraș balnear din sudul Republicii Moldova. Eu venind dintr-o familie de oameni care nu prea au călcat pragul bisericii, m-am lăsat condusă de sfaturile preotesei de a privi către Dumnezeu și am cântat în strană timp de mai bine de un an. Apoi am devenit studentă la Chișinău și în toate căutările mele pe la diferite biserici, nu am reușit să mă regăsesc în conexiunea mea cu divinitatea. Totuși, Dumnezeu lucrează prin oameni și prin faptele noastre.

53121421_2052201208160851_8613591001283428352_o

Din dragoste pentru tradiția românească, preotul și preoteasa Ursachi am decis să organizeze un eveniment cultural prin care să venereze una dintre cele mai importante sărbători din viața de familie – nunta. Și nu o nuntă oarecare cum se face astăzi, cu diferite stilizări și obiceiuri împrumutate, ci o nuntă tradițională românească. La petrecerea de la restaurant au venit mirii, nașii, socrii mari și socrii mici în straie tradiționale. Personajele au fost fictive, evident, iar în calitate de nuntași și alăturași au fost toți creștinii iubitori de frumos, români din tot arealul românesc ce s-au stabilit de mulți ani cu traiul în zona Veronei a Italiei și merg să se roage la biserica din Villafranca. Toată lumea îmbrăcată în costume populare a alcătuit o coloristică deosebită a nunții românesti. Eu am fost invitată să moderez nunta în calitatea de Conocarul de pe timpuri și bineînțeles că am și cântat.

53137490_2052189178162054_8173279037225959424_o

Evenimentul în sine a însemnat etapa de petrecere din cadrul nunții tradiționale, dar am ținut neapărat să le arătăm nuntașilor etapele tradiționale ale nunții românești ce au loc până la petrecerea propriu-zisă. Astfel, însoțită de un colaj de fotografii nupțiale vechi, am povestit cum începea Nunta la Români de cândva:
Românii sunt cei mai păstrători de tradiții și obiceiuri. Una dintre cele mai păstrate tradiții românești este nunta. Faptul că tinerii își întemeiau o familie, în ochii comunităților de la sate, reprezenta practic, intrarea acestora în rândul oamenilor. Acest eveniment era sărbătorit cu fastul cuvenit importanței lui. Ceremonialul căsătoriei începea cu înțelegerea care avea loc între părinții tinerilor. Mirele împreună cu părinții săi, venea să o pețească pe iubita lui de la părinții acesteia. Oapeții erau omeniți cu mâncare și băutură, apoi se înțelegeau care și ce avere sau zestre lasă viitorilor căsătoriți. Stabileau împreună data nunții, apoi decideau pe cine să cheme nănași, vornic, socăciță.
În săptămâna nunții mirii și nașii mergeau la biserică pentru a se spovedi și împărtăși, astfel pregătindu-și sufletele pentru o nouă etapă a vieții și pentru a se pregăti de Sfânta Taină a Cununiei.
În timpul dintre pețit și ospățul propriu-zis, fata rămânea în casa părintească pregătindu-și zestrea, fiind ajutată de rude, prietene și alte femei din sat. Fetele adunau flori, mărgele, oglinzi mici, năframe, verdeață necesare împodobirii ploștilor deverilor și vorniceilor, confecționării mătăunzului, adică a buchetului miresei, a coroniței și a steagului. Toate aceste accesorii erau pregătite în sâmbăta nunții. La nuntă erau chemate toate neamurile, vecinii și prietenii cu o săptămână înainte. Deverii sau chemătorii, chemau tineretul, adică fetele și feciorii satului. Vornicii umblau din casă în casă cinstindu-i pe cei căsătoriți cu vin din ploscă. Tot în săptămâna nunții se pregătea și mâncarea. Socăcița sau bucătăreasa cea mare, era ajutată de mai multe femei din sat cu care pregăteau toate bucatele pentru masa de nuntă.
Sâmbătă seara fetele se adunau la mireasă acasă și făceau buchetul miresei, apoi tot atunci seara, confecționau la mire acasă steagul. Când steagul era gata, se juca și se cânta. La mireasă acasă se adunau fetele și mai multe femei pricepute pentru a o îmbrăca în costumul popular de mireasă și pentru a-i împodobi capul cu coronița din panglici colorate, flori și oglinzi mici. Totul se petrecea cu cântece de luat rămas bun precum ,,Goghiile,, în Ardeal, ,,Ia-ți mireasă ziua bună,, în Oltenia și ,,Plângi mireasă și suspină,, în Moldova. Aceste cântece de jale marcau despărțirea miresei de casa părintească, numită Jalea miresei.
Duminică dimineața, feciorii împodobeau porțile mirelui și a miresei cu ramuri de mesteacăn sau stejar, apoi purcedeau la bărbieritul mirelui. După ce îl îmbrăcau în cămașa de mire cusută de mireasă, îi bărbiereau fața. Pe cap i se punea căciulă neagră sau pălărie, în funcție de anotimp, pe care se prindea pana mirelui sau florile mirelui. Apoi mirele împreună cu Vornicul și alți feciori, mergeau la nași acasă unde jucau și stigau îndemnându-i la petrecerea de nuntă. După ce se jucau nănașii, tot alaiul pleca după mireasă.
Ajunși la mireasă, găseau poarta închisă și străjută de ciuhure în Ardeal sau o funie peste care nu se putea trece în zona Moldovei. Conocarul striga versificat rugându-i pe străjeri să le deschidă căci la această casă caută fata de măritat, a mirelui mireasă. Cei de la casa miresei le arătau o mireasă falsă care era un flăcău mascat sau o babă mai urâtă din sat cu voalul de mireasă pe cap. Până la urmă erau lăsați în curte și în casă, unde părinții miresei urmau să-și lase fata să plece pentru totdeauna din casa părintească. Cerutul miresei era un moment emoționant, iar despărțirea fetei de mamă era un moment greu de trecut. În județul Alba, după vornicit avea loc trecerea miresei prin arc de trei ori, după care arcașul arunca o săgeată într-o oală de lut cu cenușă pe care o spărgea pentru ca să dispară toate relele din viața mirilor. În zona Moldovei, mireasa dădea cu piciorul răsturnând o căldare cu apă și niște galbeni la fundu-i pentru a alunga sărăcia. Înainte de a părăsi casa, părinții o cinsteau pe mireasă cu o zestre frumoasă care se juca în timp ce se scotea din casă.
Tot alaiul pornea spre biserică. Odată ajunși acolo, tineretul și muzicanții rămâneau afară la joc, iar mirii împreună cu nașii și rudele participau la Cununia Religioasă. În a opta zi de la Cununie, tinerii căsătoriți mergeau la biserică pentru a li se face Molifta, rugăciunea de a opta zi , una foarte importantă ce se mai numeste dezlegatul cununiei. În vechi timpuri florile de cununie se purtau toate cele 7 zile de căsnicie și doar în a opta zi de la cununie, preotul le făcea rugăciunea specială și le scotea florile de pe capul miresei și căciula mirelui.
De la cununie, mirii împreună cu nașii și toți nuntașii erau așteptați la casa mirelui cu masa întinsă. Soacra mare întâmpina alaiul cu bucurie și arunca cu grâu peste nuntași și miri în semn de bunăstare. Soacra mică stropea mirii cu apă și busuioc pentru ca să aibă noroc. Apoi socrul mic și socrul mare învitau pe toată lumea la masa de sărbătoare.

La petrecerea noastră, când s-a adunat toată lumea la masa de sărbătoare, au fost invitați și mirii cu nașii și socrii. După ce am realizat Iertăciunea mirilor în fața părinților, toate personajele s-au așezat la masă, iar tocmai după ce s-au jucat prosoapele la nași, preotul Mihail Ursachi a putut să binecuvânteze masa spunând Tatăl Nostru, apoi nașul a zis primul toast și nuntașii au ospătat.

52967833_2052189658162006_1455438273424916480_o

Programul artistic al nunții a fost susținut de surorile Ana și Magda Alexandru, ansamblul de dansuri populare Cimbrișor, al cărui conducător artistic este Adrian Șeremet, ansamblul vocal de copii de la Parohia Bisericii Ortodoxe Române condus de preoteasa Viorica Ursachi și Formația Dumbrava.

53278970_2052188708162101_6279474432813563904_o53530336_2052189961495309_8950381153857044480_o53690294_2052188084828830_8971968192062685184_o

Apoi am jucat Colacul Miresei care este pregătit de însăși conița mireasă, pentru a demonstra tuturor că este o bună gospodină și că pe bună dreptate a fost luată de mireasă, fiind pregătită să devină nevastă la casa bărbatului. Cum este obiceiul, colacul a fost răscumpărat de mire de la dansatorul ce a jucat colacul și toți nuntașii au fost deserviți cu câte o bucățică din pânea dulce și sfântă.  În general, la ,,Nunta la Români,, s-a servit masa ca în Ardeal, cu aperitiv la început, cu supă ardelenească, carne cu cartof la cuptor și spre final, sarmalele tradiționale în foi de varză murată cu smântână. A fost delicios. 53137495_2052188251495480_5857775113260236800_o53352437_2052190488161923_9025439431091290112_o

Când petrecerea se apropia de sfârșit se striga Cinstea. Cinstea era un obicei ce consta în dăruirea de obiecte și bani pentru miri din partea tuturor nuntașilor. Se începea cu darurile făcute de nănași care însemnau obiecte bune pentru gospodărie și se promiteau și animale precum viței, oi, capre și păsări domestice. Unele rude dăruiau chiar și un loc de casă și pământuri arabile. După cinste se juca până dimineață.
În cazul nostru, Cinstea s-a strigat la final după ce am mai scos în evidență câteva obiceiuri tradiționale nupțiale. Înainte de Cinste, am spălat mâinile nașilor cu apă cristalină, pentru ca aceștia să fie curați atunci când vor primi pâinea sfântă. Apoi imediat s-au jucat colacii și darurile pentru nașii care primindu-le cu bucurie, au felicitat mirii în drumul căsniciei lor. S-au jucat colaci pentru socrii mari și socrii mici, apoi nașul împreună cu mirii au cules cinstea de la nuntași. Această Cinste a fost ajutorul fiecărui creștin pentru Iconostasul bisericii la care merg să se roage în fiecare zi de duminică sau sâmbătă seară.

52930391_2052202448160727_8782654670834237440_n53423725_2052202674827371_1958085563160461312_o53071347_2052202438160728_7081463814750732288_o53160459_2052203238160648_6695920908579635200_o

Nu puteam să nu jucăm și Găina, cea care vine din partea socăciței și a bucătăreselor. Prin acest obicei, socăcița își cerea răsplata de la naș pentru bucatele gustoase servite la nuntă. Găina a fost jucată frumos ca în Sălaj, cu melodie specifică și strigături vechi tradiționale pe care le mai ține minte frumoasa doamnă din iamginea de mai jos.

53668355_2052201398160832_6273206069778972672_o53839933_2052201341494171_1369163135046385664_o

Spre final de petrecere am făcut Despodobitul Miresei – un obicei pe care astăzi îl păstrăm la petrecerea propriu-zisă, dar care a fost astfel mutat la această etapă a nunții pentru a fi păstrat. De fapt, mireasa era despodobită și mirii erau dăruiți cu zestre la mireasă acasă, atunci când era cerută și urma să plece de la casa părinților în ziua de duminică, după cum am scris în descrierea de sus a nunții. Iar baticul pe cap și pestelca la brâu i se puneau tocmai  în a opta zi după Molifta de la biserică prin care i se scoteau florile cununiei de pe cap. Astăzi păstrăm cum putem tradițiile și este îmbucurător că am introdus acest obicei măcar la petrecerea propriu-zisă.
Voalul a fost scos de la mireasă și pus pe capul tinerei în calitate de vornicică, iar floarea mirelui din piept a fost prinsă la pieptul tânărului vornicel. Nașii au îmbrobodit mireasa și i-au așeazat pestelca la brâu, apoi au dăruit cadouri și au leaga miri cu o cuvertură pentru ca aceștia să fie uniți pe vecie în căsătorie. Socrii au jucat zestrea frumoasă, apoi vorniceii au dansat voalul miresei și floarea mirelui.

53692847_2052189308162041_2244279390374461440_o53357815_2052202238160748_7608041601402667008_n53178287_2052202378160734_5927270256794927104_o53709532_2052202784827360_3192847227210956800_o53909696_2052203101493995_7940960764376907776_o

Pe timpuri, a doua zi dimineața după nuntă, se lua cu o căruță toată zestrea jucată la nuntă și se ducea la mire acasă prin tot satul pentru a putea pune în evidență hărnicia miresei. Pe la amiază se adunau la casa mirelui oamenii care au ajutat la toate obiceiurile nupțiale și se ospătau cu zeamă acră. În drum, aceștia treceau pe la nași pe care îi luau cu trăsuri înfrumusețate cu covoare, panglici colorate, flori, și erau omeniți cu zeamă. Continuau petrecere cu jocuri și voie bună. Iar noi am continuat-o cu un tort mare încât să ajungă pentru toată nunta.

53013903_2052203694827269_7813230691851698176_o

Mă simt onorată că am putut să fiu parte a acestei sărbători, acestei nunți improvizate prin care s-au adus în atenția românilor tradiții și obiceiuri de cândva. Onorată să fiu Vornic, chiar dacă pe timpuri doar bărbații aveau voie să conocărească. Dar și mai onorată și fericită sunt pentru faptul că m-am reîntâlnit cu părintele Mihail și matușca Viorica, cum îi spun eu, oameni care au avut această idee genială de a face ,,Nunta la Români,,. Vreau să le mulțumesc pentru faptul că m-au primit atât de călduros și mi-au oferit ocazia să mă întâlnesc cu românii din diasporă. Am cântat cu drag la nuntă muzica mea populară și la biserică după slujbă, un recital de colinde pascale din folclor. Publicul a fost minunat și le mulțumesc tuturor celor ce au apreciat persoana mea, vocea, costumul tradițional, repertoriul și au cumpărat cele 2 CD-uri de colinde de Crăciun și colinde Pascale. Mulțumesc! Iar fraza care m-a marcat la ,,Nunta la Români,, a fost: Astăzi suntem mai uniți ca niciodată pentru că îl avem pe Isus Hristos ca mire și Biserica – mireasă!

53248376_2052187971495508_9056674533506809856_o53379701_2052194918161480_6516257650584322048_n52946148_2052203834827255_4233182499229925376_o53022834_2052203464827292_3027380206223491072_o53243825_2052200231494282_4652695289587564544_n53216965_2052192411495064_3767024100589961216_o53397848_2052192261495079_5185280202183278592_o53482202_2052190004828638_8049957830234472448_o53484793_2052201058160866_2517574120833548288_o53498365_2052189291495376_1341547839657869312_o53509507_2052199871494318_7365532294578176000_o53632200_2052197391494566_4021989315084025856_o53726543_2052200931494212_6884926515012698112_n53859531_2052188934828745_7230932610841575424_o54190787_2052201074827531_1627936331969593344_o

Fotografii de LuxImage.pro

Advertisements

2 comments on “,,Nunta la români,, în Villafranca de Verona

  1. Foarte plăcut şi plin de frumos,fotografii admirabile,un articol minunat cu obiceiuri şi tradiţii de altă dată ce se păstrează în sufletul şi neamul românesc.Moment de bucurie şi înconjurată de frumos şi plăcut,de românii minunaţi,de clipe de neuitat, de care Tu ai avut parte…Bravo!

  2. Pingback: Cele mai viralizate subiecte în online – MARTIE 2019 – Blog BlogTop

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s