Oari și sâmt șeilalț oamini? Îs tot așa nebuni ca șî mini?

Oari și sâmt șeilalț oamini atunșea când sî întorc în satu natal, sau în orașu undi o copchilărit? Tot așa ca șî la mini li tremurî jenunchii și li sî zbati inima ca la iepuraș di bucurie și adrenalinî?

Oari și sâmt șeilalț oamini atunși când îș revăd locurili pi undi o umblat când erau mititei di-un metru șî când fășeu bazaconii și mâncau câti-o vargâ la bucușoari di la măica sau tăica, sau chiar di la badea? Iaca eu spri exemplu, am fost tari năzbâtioasî chiar di când încâ nu mergem ghini 😀 Maică-mea mă îmbrăca în rochițî curatî, da eu țuști în patru labi fujem în șelălalt capăt di ogradî la teica cu apâ pintru rățuști și fleoșcăiem cu mânuțâli în teică di mă fășem toatî udî. Mama mă lua di acolo, mă șterje, mă îmbrăca în rochiță curatâ, dar eu iar la teicâ țuști fujem, tot în patru labi…..:D Ș-apoi câti șî mai câti nu fășem…..șî la furat goldani…. șî cocoțatâ pi scara podului stătem cu zâlili… șî boboșii la păscut îi pierdem…. șî cânili când mânca îl netezăm păn ni-o vinit el di hac când m-o mușcat…șî măslini di pi marjinea drumului mâncam di-ni stricam foamea pân acasî….șî pi frati-mio îl bătem cî doar eram țățâca…șî concerti în râpâ cu fetili dădem…..șî carată bătem cu prietenu meu Stas…șî la agudi fugem di mă căta tata prin sat….șî bețâli di pi calea feratî număram…șî cu broaștili din iaz vorghem…șî încâ multi câ niș nu-ni mai aduc aminti…

Oari și sâmt șeilalț oamini când văd străzâli satului cu așeleaș casî, cu așeeaș copași, cu așeeaș primării din centru satului, cu fântânili di la drumuri parcă neschimbati……di parcî timpu s-o oprit în loc…Așa senzații am eu când merg în Pleșeni, da și-i drept, casa părinteascâ o suferit schimbări di la noii stăpâni. Ograda nu mai esti mare, largâ șî bunî di alergat, niș nâsâp nu mai ari. Zarzării din fundu grădinii nu mai sânt cî o-mbătrânit, poarta șî gardu șel din ștacheti di lemn îi schimbat pi unu din metal ghișîniu. Numa casa o rămas la fel șî ghini măcar cî nucul di la poartî l-o păstrat…

Oari și sâmt șeilalț oamnini atunși când revăd pisti mulț ani anumiț oamini draji, verișori, nenica, mămuța, badi sau tanti, vecini din mahalauî, coleji de grădinițî șî școalî, fosta educatoari, învățătoari, foștii profesori oaleacâ îmbătrâniț…..eu sîmt respect pintru oamenenii iștia șî mă gândesc cî datoritî lor eu amu am așa senzații. Pintru cî ii nu o plecat ca mini, pintru cî ii o rămas în sat, da nu umblâ prin lumi, pintru cî ii trăiesc tot așa ca pi timpuri și datoritî lor timpu stă în loc și răscolești amintiri frumoasî…:)

Oari și sâmt șeilalț oamini? Oari îs tot așa di entuziasmaț ca mini, oari tot așa ca șî mini zâmbesc continuu, oari tot așa ca șî mini îș încarcî bateriile cu enerjia asta fainî, oare ei sâmt enerjia asta, oari pentru ii conteazî la fel di mult enerjetica asta care o poati transmiti numa locul undi s-o născut? Oari șeilalț oamini îs tot așa nebuni ca și mini? 😀

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s